Pana unde se pot indexa adevarul si minciuna pe Internet?

Administratorii enciclopediei libere de limba romana sunt acuzati de scriitorul Sorin Cerin ca "taie si spanzura" in cultura noastra * Gutza, Giku, AdiJapan, Meszolli si LauraP ar propaga nationalismul maghiar in locul celui romanesc * Abuzurile le-ar incuraja chiar Bogdan Stancescu (alias Gutza) initiatorul proiectului bazat pe voluntariat * "Wikipedia este un pericol pentru noua generatie" * "Scandalagioaica Nikita e mai importanta decat Mihai Eminescu"

De multe ori, Agentia de Investigatii Media a atras atentia ca Internetul, dar si regulile impuse de Google pot indexa lesne o minciuna drept adevar. Daca minciuna este preluata de tot mai multe site-uri si, implicit, indexata functie de "forta" (pagerankul) acestora, un tanar, care nu are inca discernamant si care se informeaza si-si extrage cultura de pe Net, poate lua foarte usor aceasta minciuna drept adevar.

Acesta este si motivul pentru care serviciile secrete internationale folosesc tehnici de dezinformare si manipulare cu ajutorul Internetului. E adevarat ca de multe ori dezinformarile apar de la cei care exagereaza pe net, care mint si dezinformeaza cu buna stiinta, asemeni multor pseudo-ziaristi care bombardeaza spatiul virtual cu o pseudo-presa.

De data asta vom vorbi despre un proiect altfel ambitios, care trebuie sa dezvolte cultura romaneasca la adevarata ei valoare, care trebuie sa propage romanismul si patriotismul si sa intelepteasca noua generatie. Si in foarte mare masura, proiectul Wikipedia de limba romana izbuteste acest fapt. Am cercetat numeroase pagini, la care contribuie mii de oameni, administrate si moderate de tineri care muncesc in voluntariat. Majoritatea sunt ceea ce trebuie.

Primim insa la Agentie si reclamatii referitoare la moderatorii Wikipedia.ro (ro.wikipedia.org). Am primit si in trecut, dar pentru ca erau scrise intr-un limbaj suburban, calomnios si atat, am considerat ca nu e cazul sa le bagam in seama. De data asta am primit de la scriitorul Sorin Cerin reclamatii pe care o sa le reproducem in cele ce urmeaza, cu amendamentul ca pe pagina Wikipedia.ro nu am gasit date de contact, ca sa cerem (dinainte) un punct de vedere al administratorilor si moderatorilor. Acestia, ne pot contacta la redactie si vom publica si opinia lor, cum e firesc. Iata ce ne dezvaluie Sorin Cerin:

"Un proiect de altfel ambiţios al americanilor, ajuns pe mâna unor români a prins culoare locală devenind o cacealma în toată regula. Scrisă de elevi ce n-au ajuns încă la vârsta majoratului, de pensionari sau diverşi indivizi dubioşi care îşi impun punctual de vedere în anumite domenii de activitate fără ca să se priceapă câtuşi de puţin, aceşti pseudoeditori nu sunt remunerati de nimeni pentru „munca” depusă pe acea pagină. Tot ceea ce-i ţine uniţi la acest proiect este invidia, ura şi dorinţa de răzbunare pe anumite personalităţi. În numele voluntariatului şi al libertăţii informaţiei îşi permit cele mai abjecte abuzuri. Aceasta le-a dat avânt pentru a progresa într-o direcţie obscură şi mincinoasă cu privire la istoria sau cultura poporului român."

"Prefer să scriu despre mine tocmai fiindcă nu doresc ca o parte a istoriei vieţii mele să fie falsificată de aceşti indivizi mediocri, dar cât se poate de răzbunători, iar pe de altă parte, trăind pe pielea mea astfel de momente cred că este cel mai indicat. Nu doresc să mai am articol pe Wikipedia pentru nimic în lume. O caracterizare sumară a wikipediei româneşti ar fi tocmai aceste rânduri scrise pe pagina unui utilizator care foloseşte pseudonimul Rebel şi pot fi citite la capitolul Perle. Chiar şi în calitate de perle reuşesc cât se poate de bine să surprindă imaginea reală a wikipediei româneşti, citez: ”Abuzurile de la Wikipedia se fac de mai toţi administratorii, avânu-l pe Giku în fruntea lor. El este cel care “taie şi spânzură” ce nu-i convine, ce consideră dânsul că trebuie şters, se şterge, iar ce consideră majoritatea ramâne, pentru că dumnealui crede că aşa este corect. Un singur exemplu vreau să dau: articolul Nikita, a fost “contestat” de mai multe ori că nu are ce căuta într-o enciclopedie, iar dânsul, Mare Domn de Chişinău, care încă nu a împlinit vârsta majoratului, a considerat că e de cuviinţă ca articolul să rămână. De ce? Numai el ştie. Din păcate, nu este singurul, mulţi alţi administratori care se cred mari filozofi, care ne vorbesc din cărţi şi care îi atacă, apoi blochează, pe utlizatorii cu adevărat filozofi sau profesori sau scriitori,” închei citatul."

"Cam aşa funcţionează enciclopedia aşa-zis liberă: Wikipedia! Mai înainte de toate anumiţi specialişti din felurite domenii sunt atacaţi de administratorii ce nu au nimic comun cu domeniul respectiv, iar în cazul in care răspund acestor invective sunt blocaţi. Iniţial, un proiect generos în România a primit o faţetă atât de urâtă “datorata” în primul rând domnului Bogdan Stăncescu, ce are calitatea de a fi primul administrator al Wikipediei româneşti. S-a ajuns la o cenzură grosolană aplicată celor care nu sunt “politicaly correct”, de fapt, al celor care nu intră în graţiile clanului actual de la cârma Wikipediei româneşti. Paginile literaturii contemporane, de exemplu, abunda de scriitori care nu au nici critică literară scrisă de anumite personalităţi şi nici nu au publicat la edituri de prestigiu sau în reviste consacrate, după cum se căzneau să-mi ceară tocmai mie wikipediştii. De ce spun aceasta? Tocmai fiindcă despre opera mea au scris critici literari sau filozofi mai mult decât recunoscuţi cum ar fi academicianul Ghoerghe Vlăduţescu, Ion Dodu Bălan, Adrian Dinu Rachieru, Horia Gârbea, Ion Pachia Tatomirescu şi mulţi alţii. Au fost publicate recenzii despre opera mea in reviste de specialitate de prim rang cum ar fi Familia din Oradea, fondată de Iosif Vulcan acum mai bine de un secol şi jumătate, Luceafărul de dimineaţă, Oglinda literară, Cronica română care a scris o cronică de carte la ultima mea apariţie de la editura Eminescu, intitulată Culegere de înţelepciune. Aceasta cuprinde întrega mea opera sapienţială publicată în trei volume scoase anterior la o altă editura, inclusiv alte trei noi cărţi. Toate cele şase cărţi într-o lucrare de mari proporţii, Editura Eminescu fiind una dintre cele mai apreciate edituri româneşti. Cu toate acestea, articolul meu este şi rămâne şters pe enciclopedia Wikipedia fiind accesibil doar pe eniclopedia Metapedia în limbile română şi engleză."

"Dorind să răspund în pagina de recuperare a articolului de anul trecut, acelaşi Giku răspundea: ”Sorine, Sorine, ia mai uit’te şi la tine”. Iar un alt administrator al cărui pseudonim este Meszzoli scria: “Domnule Cerin, pe când ne putem aştepta la o evoluţie în manejul de la Globus?”. Acesta a fost unul dintre cei mai recalcitranţi indivizi care m-a calomniat şi înjurat în cel mai urât mod posibil. Pentru el marii critici literari români, academicieni sau oameni de cultură care au scris despre opera mea nu au nici o relevanţă! În calitate de administrator wikipedist mi-a şters până şi numele din lista personalităţilor oraşului Baia Mare, locul naşterii şi al copilăriei mele, înlocuindu-l cu nume ungureşti despre care nici măcar nu am auzit vreodată. De altfel majoritatea oraşelor ardelene sunt trecute în Wikipedia cu personalităţi de preponderenţă maghiară de parcă în ele n-ar fi trăit niciodată români care au scris în viaţa lor istorie. Ulterior am aflat că administratorul wikipedist Meszzoli este domnul Mesaros Zoltan din Baia Mare, angajat al firmei Electromara cu sediul pe strada Oltului nr.15. La adresa respectivă a răspuns acest Zoltan Mesaros de altfel persoana de contact. Am vorbit in cele din urmă cu directorul firmei un anume domn Revnic căruia i-am relatat ce injurii grosolane sunt transmise la adresa mea de pe emailul firmei Electromara. Nu-i venea să creadă. Puţini dintre tinerii care accesează această pseudoenciclopedie cunosc cu adevărat ce mârşăvii se ascund în spatele ei. Cuvinte ca paranoic, Sancho Panza, Circul Globus şi altele fac parte din minunatul vocabular al acestui electrician de Baia Mare care decide ce scriitor are dreptul să existe în Wikipedia, electrician, pentru care universitarii şi academicienii români nu au nici o valoare."

"Alături de acest electrician mai e şi un adolescent din Chişinău sau câţiva programatori români. Astfel arătau răspunsurile date de cei care hotărau ce articole pot fi sau nu fi şterse pe Wikipedia! Bineînţeles că le-am răspuns aşa cum meritau impostorii respectivi, iar decizia dânşilor a fost de a-mi bloca accesul pe durată nedeterminată. Nu m-am opus unei astfel de decizii fiindcă ar fi fost nedemn ca un scriitor la cei 46 de ani ai săi, cu 12 cărţi publicate, să ceară scuze unui copil fiindcă acesta a fost obraznic din Chişinău, doar pentru a avea accesul la Wikipedia. Cam aceasta este atmosfera în Wikipedia Română. În cele din urmă utilizatorul Rebel a şters numele meu din toate paginile unde erau catalogaţi scriitorii contemporani şi unde mă aflasem şi eu, bineînţeles. Acest procedeu pestilenţial se practică de wikipedişti şi în alte domenii nu numai în cele de sorginte culturală. Articolele sunt sărăcăcioase, de proastă calitate, inspirate din diverse publicaţii unde sunt incapabili să discearnă ce anume se dorea a se afirma despre o personalitatea sau alta."

"Mulţi tineri aleg deseori o cale uşoară de a obţine date accesând această pseudoenciclopedie care le da de cele mai multe ori date eronate. Chiar şi articolul cu privire la persoana mea care a fost pe Wikipedia timp de trei ani ca pe urmă să fie şters abuziv, conţinea multe date eronate. De fapt, dorinţa acestor pseudoenciclopedişti era cancanul din viaţa mea şi nicidecum opera. La fel se întâmplă cu mulţi alţi scriitori."

"În prezent la cârma Wikipedia România este un anume Andrei Stroe, care duce mai departe “opera” distructivă a domnului Bogdan Stăncescu, lăsând ca abuzurile, invectivele, incultura dar şi atacurile abjecte să inunde la tot pasul. Unul dintre cei mai apreciaţi savanţi entomologi Prof. Dr. Andy Z. Lehrer, sublinia (citez): ”La data de 1 mai, am scris un mic comentariu la revista Adevărul, unde se discută despre credibilitatea falsei enciclopedii Wikipedia în limba română, căutând să confirm prin fapte reale, bine cunoscute de mine, cele menţionate cu revoltă şi durere de d-nul Titus Filipaş, în revista electronică Asymetria. Domnia sa a subliniat în mod excepţional că «Wikipedia de limba română tratează în mod eronat teme extrem de importante din cultura română» şi că «Sfatul Bătrânilor [săi] anonimi ce coordonează după o ideologie anti – românească admiterile şi respingerile de articole pe Wikipedia de limba română foloseşte în mod intenţionat un fals cod de valori, chiar un cod de valori intenţionat falsificate». La acestea am vrut să demasc şi infiltrarea unor personaje lipsite de cultura şi simţămintele româneşti care au devenit «administratorii» mai mult sau mai puţin absconşi ai Wikipediei şi care au monopolizat, cu o obrăznicie, un tupeu şi o vulgaritate inimaginabilă, sfera informativă a Orientului Apropiat, cu precădere a evreilor. Ba mai mult, acel sionist ignorant, reacţionar şi mahalagiu, Leonard Bernstein (zis Arie Inbar), împreună cu o serie de mari filfizoni «tradiţionalişti» ai bibliei evreieşti (Ewan, Feri Goslar, Alex F., Mishuletz s.a.) şi cu binecuvântarea lui Gutza (recte Bogdan Stăncescu), AdiJapan şi Andrei Stroe au constituit forul de cenzură a tuturor datelor ştiinţifice care demonstrează o altă faţetă a istoriei sectei religioase evreieşti…”. Tot Prof. Dr. Andy Z. Lehrer mărturisea într-un comentariu: “Este suficient sa vedem cele scrise de marele administrator Bogdan Stancescu (probabil identificabil in persoana «birocratului» Gutza), in care sunt nenumarate fraze incoerente, straine limbii noastre sau numeroase informatii false, cunoscute de foarte multi voluntari care au fost dezamagiti de grosolania, incultura, abuzurile si absurditatile populiste ale celor care se dau drept « administratori », dar nu oameni de cultura, enciclopedisti adevarati”.

"Wikipedia românească este inundată de abuzurile administratorilor care, de cele mai multe ori, iau decizii eronate. Ştiu că acest proiect se bazează pe voluntariat, dar acest fapt nu înseamnă că trebuie să permită eludarea adevărurilor despre cultura noastră naţională şi nu numai.De ce am folosit termenul de escrocherie? Uzual, acest cuvant se foloseşte atunci când înşeli pe cineva pentru dobândirea anumitor foloase materiale, dar când acestea devin unele de ordin cultural pentru răuvoitorii acestei naţiuni cum se poate numi? Oare nu este un rău mult mai mare decât cel făcut de un găinar care pentru un pumn de arginţi minte pe oricine? Cred că da! Atunci când articolul despre mine era pus în discuţie, cineva care se ascunde sub pseudonimul de AdiJapan şi pretinde că este fizician avea tupeul să-l renege pe venerabilul critic literar Ion Dodu Bălan, întrebându-se dacă acesta poate vorbi în numele criticilor literari."

"O anume individă care se ascunde sub pseudonimul de LauraP şi care a decis ştergerea articolului despre mine, afirma batjocoritor că aş fi filozof la oi, pe când academicianul Gheorghe Vlăduţescu, o somitate a filozofiei culturii afirma la adresa operei mele sapienţiale din Culegere de înţelepciune: “Literatura sapienţială are o istorie, poate, veche cât scriitura însaşi. Nu numai în Orientul Antic, dar şi în vechea Grecie ” înţelepţii” au ales forma apoftegmatică (sentenţiară), uşor memorabilă, pentru a face, ceea ce se numea în tradiţie elină, paideia, o educaţie a sufletului pentru o formare a lui. Şi în cultura românească tradiţia este bogată. D-nul Sorin Cerin se înscrie în ea făcând o operă de tot remarcabilă. Maximele – reflecţiile sale concentrează o experienţă de viaţă şi culturală şi din prea plinul ei împărtăşeşte altora. Tuturor acelora care vor deschide paginile acestei cărţi de învăţătură, ca orice carte bună, ea le va răsplăti prin participarea la înţelepciune, gândul bun al lecturii ei”. Oare să fie mai şcolită în ale filozofiei această persoană care se acunde sub pseudonimul de LauraP fiindu-i frică să-şi dezvăluie identitatea? Cu toate că se doreşte a fi un proiect nonprofit până în urmă cu câteva săptămâni pagina Wikipedia găzduia un link care te trimitea la site-ul Moongate.ro al cărui patron e nimeni altul decât domnul Bogdan Stăncescu. (Sorin Cerin)"

http://en.metapedia.org/wiki/Sorin_Cerin