Romania a reusit sa exporte ceva in Europa

Berlusconi si Sarkozy au o cate o bomba in brate * In timp ce seful guvernului de la Roma este acuzat ca si-a facut campanie pe spinarea romilor, presedintele francez este aratat cu degetul ca foloseste aceasta etnie pentru a-si trambita planurile iluzorii de securitate * Incercarile de a reduce numarul taberelor ilegale de nomazi au esuat in ambele state

In 2007, "chestiunea roma" s-a impus in agenda politica transalpina. Pe 31 octombrie, Nicolae Mailat, un rom din Romania, in varsta de 24 de ani, a incercat sa o violeze, apoi a ucis-o, la iesirea dintr-o statie de metrou, pe Giovanna Reggiani, sotia unui ofiter de marina. Crima a provocat o emotie foarte puternica in Peninsula, unde comunitatea romaneasca, roma si non-roma, este binecunoscuta pentru rata criminalitatii, relateaza Le Point, in editia de duminica. La trei zile dupa isprava lui Mailat, un  comando de italieni a agresat si ranit cu arme albe trei romi, la iesirea dintr-un supermarket de la periferia cetatii eterne, continua publicatia franceza.

Episoadele rasiste s-au inmultit in saptamanile ce au urmat. La Napoli, au fost aruncate cocktailuri Molotov asupra taberelor de nomazi iar alte incidente au izbucnit in Liguria si la Milano. Dosarul a devenit unul politic. Fost militant de extrema dreapta convertit la berlusconism, Gianni Alemanno a batut moneda in campania pentru primaria Romei pe teme gen lupta impotriva insecuritatii si "toleranta zero" la adresa romilor. Spre surprinderea generala, el a castigat primaria, care era detinuta de stanga din 1945.

La scara nationala, Berlusconi s-a facut ecoul lui Alemanno iar promisiunile sale de securitate au devenit cheia victoriei din aprilie 2008. Guvernul Berlusconi a adoptat o politica represiva: luarea de amprente digitale tuturor romilor - chiar si copii - de pe teritoriul national, inchiderea a numeroase tabere ilegale, expulzarea celor care nu-si pot justifica sursele de venit, extinderea de la doua la sase luni a perioadei de arest preventiv pentru imigrantii clandestini.

Tiganii, inhamati la caruta electorala a lui Berlusconi

Dar aceasta politica s-a lovit de complexitatea problemei. Mai intai de toate, jumatate din cei 130.000 de romi care traiesc in Italia sunt de nationalitate italiana si nu pot fi expulzati. Un sfert dintre ei sunt originari din Romania si beneficiaza de libertatea de circulatie in spatiul Schengen. Doar sfertul ramas e  compus din indivizi provenind din fosta Iugoslavie, care pot fi escortati la frontiere. Teoretic. In practica, majoritatea se declara apatrizi si pot invoca dreptul de azil politic.

In plus, decizia de a-i amprenta pe copii sub 14 ani a starnit indignarea Europei si Natiunilor Unite, care au calificat drept discriminatorie politica de securitate a Romei, pe motiv ca se aplica unei singure etnii. Guvernul a fost nevoit sa renunte la amprentarea copiilor. Normele de aplicare ale legilor de catre Ministerul de Interne nu pomenesc de romi in particular, ci se limiteaza la fixarea unor reguli de infiintare a taberelor pentru nomazi.

Din linia dura anuntata in 2008 nu a ramas astazi decat recensamantul romilor adulti si inchiderea catorva dintre cele 600 de tabere ilegale care se gasesc in peninsula. In acelasi timp, problema roma a incetat sa mai fie una de informare prin canalele controlate de imperiul mediatic al lui Silvio Berlusconi. Argumentul electoral a devenit inutil.

Sarkozy acuzat pentru "odioasa stigmatizare"

O situatie asemanatoare in ceea ce priveste manipularea "chestiunii rome" se inregistreaza si in Franta. Patru asociatii care reprezinta rromii si nomazii critica "odioasa stigmatizare" care vizeaza aceasta categorie de persoane in Franta si pozitia presedintelui Nicolas Sarkozy in acest dosar.

"Presedintele tarii face din nomazi tapi ispasitori pentru dificultatile intampinate in materie de securitate de catre guvern", scriu Asociatia nationala a nomazilor catolici (ANGVC), Uniunea franceza a asociatilor rome (UFAT), Asociatia sociala nationala internationala a romilor (ASNIT) si FNASAT - nomazi, intr-un comunicat comun, relateaza Le Point.

Dupa ce saptamana trecuta au avut loc violente in Saint-Aignan, Nicolas Sarkozy si-a anuntat intentia de a evacua toate taberele ilegale. Potrivit sefului statului, evenimentele de la Saint-Aignan "subliniaza problemele pe care le provoaca atitudinea unora dintre nomazi si rromi".

Aceste declaratii au generat o polemica atat pe scena politica, inclusiv in formatiunea prezidentiala UMP, cat si in randul asociatiilor pentru apararea drepturilor omului.

Potrivit acestora, in Franta traiesc intre 400.000 si 600.000 de rromi, dar nu toti sunt nomazi. O lege din 1990 obliga localitatile cu peste 5.000 de locuitori sa amenajeze spatii pentru a-i primi.

In comunicatul lor, asociatiile subliniaza in primul rand ca nomazii sunt majoritatea francezi, in timp ce rromii sunt adesea originari din Romania sau Bulgaria si faptul ca numeroase administratii locale refuza sa aplice legea.

De asemenea, ONG-urile denunta o pozitie prezidentiala "etnica si represiva". "Situatia nomazilor necesita raspunsuri publice concertate, in loc de anunturi din care nu este clar pe cine vizeaza si ce efecte pozitive ar putea produce", au adaugat el.

Din punctul de vedere al asociatiilor, reuniunea de miercuri consolideaza "etnicizarea inutila si periculoasa a dezbaterii, care duce departe de idealul republican".

Circa 20.000 de rromi din Europa Centrala si de Est, inclusiv din Romania, ar locui in prezent in Franta, multi dintre ei in tabere neautorizate.

Franta si Romania ar urma sa semneze doua acorduri in virtutea carora 20 de politisti romani vor fi trimisi in Franta, in timp ce minorii neinsotiti, adesea victime ale unei forme de sclavie moderna, vor fi trimisi inapoi in Romania. In 2009, 40% dintre rromii pusi in cauza pentru diverse delicte au fost minori.

De pilda, directia regionala a politiei transporturilor (DRTP) a retinut anul trecut 2.500 de tinere fete, care, in grupuri foarte mobile, comiteau furturi asupra calatorilor si turistilor din Ile-de-France. In jurul Parisului, au fost numarate nu mai putin de 110 tabere improvizate, dintre care 40 numai in departamentul Seine-Saint-Denis, unde traiau intre 2.000 si 3.000 de rromi.

Planul de bataie al guvernului francez prevede facilitarea indepartarii din tara a oricarei persoane implicate in tulburari de ordine publica sau care nu este in masura sa justifice resurse care sa-i permita sederea pentru mai mult de trei luni, relateaza NewsIn, preluata de Ziare.com. Pe de alta parte, la initiativa lui Brice Hortefeux, va fi constituita o baza de date cu amprentele digitale ale tuturor persoanelor care pleaca benevol din tara in schimbul unui ajutor banesc, pentru ca autoritatile sa se asigure ca aceste persoane nu revin in Franta si cer din nou ajutor financiar.

Intr-un interviu acordat NewsIn, ambasadorul Frantei la Bucuresti, Henri Paul, spunea luna aceasta ca este in continuare nemultumit de eforturile Guvernului de la Bucuresti de integrare a cetatenilor romani reveniti din Franta, recunoscand, insa, ca Parisul nu-i poate impiedica pe acesti cetateni sa revina in Franta, pentru ca sunt cetateni europeni.

"Din pacate, nu am vazut din partea Guvernului roman un efort consistent de integrare a cetatenilor romani reveniti din Franta. M-am intalnit si cu domnul Mocanu, secretar de stat la Ministerul Muncii, si el mi-a promis ca se vor lua diverse masuri, a avut toata deschiderea, dar Guvernul intotdeauna executa cu bine formalitatile administrative, reintoarcerea cu avionul, dar nu exista dupa aceea o monitorizare speciala. Am sperante pentru viitor, dar pentru moment nu am vazut eforturi", a declarat Henri Paul.  (S.A.)