Date biografice:

Data şi locul naşterii: 1 iunie 1962, Com. Crevenicu, Jud. Teleorman

Starea civilă: căsătorit, doi copii

Studii:

1987 - Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea de Transporturi

Activitatea profesionala:

2009 – Ministru al Economiei

2008  - Ministru al Economiei

2005 - 2008 - Primar General al Capitalei

2004 - 2005 - Viceprim ministru

2003 - 2004 - Preşedinte CA TITAN MAR SA

1990 - 2003 - Deputat de Teleorman

1987 - 1990 - Şef secţie SUT Ploieşti - Secţia Videle

Activitate politica:

Decembrie 2004 - Martie 2005 - Ministru de stat - vicepremier în guvernul

Tăriceanu

2003 - Demisionat din funcţia de deputat de Teleorman şi Vicepreşedintele

Comisiei Buget Finanţe Bănci din Camera Deputaţilor, Vicepreşedinte PD,

responsabil cu probleme de imagine, relaţii cu mass-media şi purtător de

cuvânt.

2001 - Deputat de Teleorman, Vicepreşedinte PD, responsabil cu probleme

de imagine, relaţii cu mass- media şi purtător de cuvânt

2000 - Deputat de Teleorman - Vicepreşedintele Comisiei de Buget Finanţe-

Bănci din Camera Deputaţilor

1996 - 2000 - Deputat de Teleorman, Secretar al Biroului Executiv al PD

1992 - 1996 - Membru PD, Deputat de Teleorman, Preşedinte al

Organizaţiei Naţionale de Tineret al PD

1990 - 1992 - Membru PD, Deputat de Teleorman

Cel care l-a recomandat pentru Parlament a fost Cazimir Ionescu, fost vicepreşedinte al CFSN la începutul anului 1990

La alegerile din 20 mai 1990 fost ales deputat de Teleorman din partea FSN. La alegerile legislative din 1992 a fost reales din partea aceleiaşi formaţiuni, în aceeaşi circumscripţie electorală, funcţie pe care şi-a menţinut-o până la data de 19 mai 2003, când a demisionat şi a fost înlocuit de către deputatul Alexandru Mocanu

În perioada 1993-1996 a fost preşedintele organizaţiei de tineret a PD, apoi secretar al Biroului Executiv al acestui partid şi, în 2001, a fost ales vicepreşedinte al partidului condus deTraian Basescu, fiind responsabil cu probleme de imagine, relaţii cu mass-media şi purtător de cuvânt al PD.

După alegerile generale din 2004, la sfârşitul lunii decembrie, Adriean Videanu a fost numit ministru de stat şi vicepremier în guvernul Tăriceanu.După demisie, Adriean Videanu a candidat la funcţia de primar general al Capitalei şi a fost ales cu 53,01% din voturile unui sfert din bucureşteni.

PRIMARUL (afaceristul) Videanu, 4 milioane € profit

În anul 2008 Directia Nationala Anticoruptie a deschis un dosar cu privire la afacerea cu borduri a familiei Videanu şi a cerut mai multor instituţii date despre „bordurizarea” Capitalei şi firma edilului. Conform unor calcule aproximative, firma Titan Mar a familiei Videanu a obţinut 4 milioane de euro din importul de borduri de granit din China.

 

După o vizită în China, Videanu a impus în Bucureşti borduri care să reziste cinci ani, fapt ce a eliminat „betoanele“ româneşti . Ulterior, firma Titan Mar a familiei edilului Capitalei a importat din China în doi ani 157.000 metri liniari de borduri Adriean Videanu e un edil care, prin politica sa, a creat o piaţă extraordinară de desfacere pentru produsele afaceristului Videanu. Astfel, primarul a umplut Capitala de borduri de piatră. Afaceristul, având fler, a adus în ţară borduri de acest tip.

În anul 2006, un metru liniar de bordură adusă din China costa mai puţin de 50 de lei (500.000 lei vechi), în timp ce pe piaţă ajunsese la 150-200 lei (1,5 – 2 milioane lei vechi). Actele de import ale firmei Titan Mar dovedesc că familia Videanu a adus în România, doar în anii 2006 şi 2007, peste 157.000 de metri liniari de borduri. De aici reiese clar profitul firmei importatoare, de cel puţin 100 de lei pe metrul liniar. Un calcul simplist arată un profit total de peste patru milioane de euro. Deşi, încă nu s-a stabilit că bordurile din Capitală sunt tip Titan Mar, Cosmin Guşă a afirmat că Videanu e „beneficiarul direct al profiturilor realizate din înlocuirea bordurilor din Bucureşti cu borduri din China“.

Videanu s-a mărginit să declare că aşteaptă rezultatul controlului Curţii de Conturi şi că nu răspunde „acuzelor calomnioase“. Primarul general Adriean Videanu a fost, în mai 2006, într-o delegaţie în Republica Populară Chineză, iar după vizita făcută pe banii bucureştenilor familia domnului Videanu a obţinut un câştig extraordinar.  Din 2006, primarul Adriean Videanu a decis să impună firmelor de construcţii termene de garanţie pentru bună execuţie de patru sau chiar cinci ani, deşi până atunci, garanţia era de numai trei ani.

Practic, firmele de construcţii sunt nevoite să ţină în conturi speciale garanţiile de bună execuţie, pentru ca, dacă lucrarea se deteriorează înainte de expirarea garanţiei, municipalitatea să o poată reface pe banii firmelor respective.

De fapt, mărirea perioadei de garantare avea un scop precis: constructorii şi directorii lui Videanu ştiau că bordurile din beton nu rezistă, în medie, decât trei ani, după care trebuie înlocuite. Mărind termenul de garantare a lucrărilor, primăria i-a determinat pe constructorii de drumuri din Bucureşti să folosească borduri din piatră, mult mai scumpe. Cum acest tip de borduri nu se prea găsea în România, constructorii s-au văzut nevoiţi să cumpere din import.

Ca să intre mai multe borduri pe străzi, primăria a decis îngustarea trotuarelor şi crearea de parcaje „în spic”. Aceste parcaje (care nu eliberează carosabilul de maşini, cum o fac cele subterane sau supraterane) nu sunt altceva decât un zig-zag de borduri din granit, extrem de profitabil pentru importatorul de borduri.

Afacerea a avut succes şi pentru că primarul a amânat cu doi ani realizarea parcajelor subterane, pe motiv că s-ar fi schimbat legea parteneriatului public-privat. Dar parcajele sub sau supraterane puteau fi realizate şi altfel, nu doar în parteneriat public-privat. Amânarea a creat însă o cerere enormă de locuri de parcare, astfel că cele în spic erau binevenite pentru şoferii disperaţi.

Dar proiectele de reabilitare a străzilor derulate prin licitaţiile orchestrate de primărie nu erau suficiente. Aşa că afaceristul primar s-a extins şi în zona Administraţiei Străzilor, instituţie aflată sub autoritatea Consiliului general, şi nu a Primăriei. Videanu l-a pus aici director (mai întâi cu delegaţie, deci terminarea lucrărilor era urgentă) pe Claudiu Bălan, coleg de partid din Bacău, fost coleg de facultate cu primarul. Astfel, borduriada s-a extins şi la reparaţiile de străzi realizate pe banii consiliului, nu numai ai primăriei.

Adriean Videanu a negat întotdeauna că firma sa ar avea afaceri directe cu primăria sau cu instituţii subordonate acesteia, dar nu a negat niciodată că ar avea afaceri cu firmele care câştigau licitaţii la Primăria Capitalei.

Profit – 100 lei pe metru liniar de borduri – profitul importatorului Titan Mar.

DNA a luat în vizor afacerea cu borduri a familiei Videanu şi a cerut mai multor instituţii date despre „bordurizarea” Capitalei şi firma edilului. Conform unor calcule aproximative, firma Titan Mar a familiei Videanu a obţinut 4 milioane de euro din importul de borduri de granit din China.

Asta după ce edilul a impus borduri mai trainice decât cele de beton din Capitală. Videanu a declarat că aşteaptă „bucuros” raportul Curţii de Conturi. Primarul speră că raportul nu va menţiona nimic legat de firma familiei sale, Titan Mar, pentru că, potrivit legii, Curtea nu are dreptul să verifice furnizorii constructorilor parteneri ai Primăriei Capitalei.

Totuşi, atât în mâinile inspectorilor Curţii, cât şi la DNA, au ajuns documente care arată legătura dintre firma familiei Videanu şi constructorii care au contracte de drumuri cu municipalitatea. Culmea este că documentele au ajuns la organele abilitate chiar cu sprijinul unor subordonaţi şi apropiaţi ai lui Videanu din administraţie.

De altfel, liderul PIN Cozmin Guşă a transmis unor instituţii abilitate ale statului documente care, susţine el, dovedesc faptul că importurile de borduri de granit din China au fost realizate de către firma familiei Videanu, în perioada 2006-2007.

Documentele invocate de Guşă mai arată că firmele de construcţii care au înlocuit bordurile din Bucureşti au procurat aceste borduri direct de la firma familiei Videanu.

Două materiale ale Raportului Guşă prezintă lista livrărilor Titan Mar SA către diverşi beneficiari din Bucureşti în primul semestru al anului 2007, printre care principalii parteneri ai administraţiei locale: Delta ACM 93 SRL, Tehnologica Radion SRL, Mari Vila Construcţii SA, Romstrade SRL, Lena Construcţii SRL, Euroconstruct Trading 98 SRL, contracte în valoare totală de 21.851.322 lei. În afara acestora, Cozmin Guşă susţine că au existat şi alţi beneficiari, iar valoarea totală a tranzacţiilor a fost de 36.581.932 lei.

10 milioane de euro – gaura din bordurile lui Videanu

Fostul primarul multimilionar în euro al Capitalei, Adriean Videanu, a dat o gaură serioasă în bugetul bucureştenilor. Inspectorii Curţii de Conturi au descoperit mai multe fapte ale acestuia care au adus bugetului public un prejudiciu de zeci de milioane de euro, motiv pentru care vor sesiza din nou Direcţia Naţională Anticorupţie din Parchetul General.Respectând o hotărâre a Senatului României, inspectorii Curţii au verificat şi au descoperit că la lucrările de asfaltare şi de înlocuire a bordurilor din Bucureşti, prejudiciul se ridică la peste zece milioane de euro. Favorizate au fost firmele de casă ale PD-L, Mari Vila, Delta ACM, Euroconstruct, Eurovia şi, mai nou, Max Bogl.

Prin proceduri necorespunzătoare de achiziţie, prin plăţi nelegale de avansuri sau pentru lucrări neefectuate şi utilaje nefolosite, bugetul municipal a „încasat“ o gaură de 35,6 milioane lei (10 milioane euro).Campioana este de departe firma Mari Vila, care a primit nelegal sume de aproape 20 milioane de lei (peste 6 milioane euro), urmată de Delta ACM, deţinută de fratele unui consilier municipal al PD, cu 12 milioane de lei (peste 3 milioane euro).

În perioada 2005-2007, pri­măria a cheltuit pe străzi 3,15 miliarde lei, adică aproape un miliard de euro, iar prejudiciul de peste 10 milioane de euro re­prezintă „doar 1 la sută” din aceas­tă sumă, procent asemă­nător cu „partea” care i-a revenit direct firmei Titan Mar, a familiei Videanu, în afa­cerea bordurilor numai de la Administraţia Stră­zilor. O altă „afacere”, moder­nizarea Stadionului Lia Manoliu, a fost tranşată în aprilie 2007, fiind încredinţată firmelor Max Bogl-Astaldi. Aici, comisia a decla­rat câştigătoare o ofertă inacceptabilă legal, al cărei preţ depăşea fondurile alocate prin hotărârea de consiliu. În plus, parametrii proiectului erau mai mici cu până la 60 la sută faţă de proiectul cerut de municipalitate.

Mai mult, proiectarea a fost plă­tită integral, deşi faze din proiect au fost depuse şi la un an după licitaţie, iar Videanu a plătit nelegal avansuri de 1,2 milioane de euro şi a plătit chiar macarale care nu existau pe şantier. În replică, primarul Adriean Videanu spune că va face obiecţiuni la controlul inspectorilor. Surse din primărie spun că „rezolvarea” acestui dosar s-a pus la cale la o întâlnire a lui Videanu cu Vasile Blaga şi „o doamnă politician implicată şi în alte intervenţii la Primăria Capitalei”. Alte surse deţin probe că Videanu este ajutat să combată raportul inspectorilor tocmai de către „consilierul Popescu” de la Curtea de Conturi.

1 miliard de euro – costul borduriadei între 2005 - 2007

Alta afacere curata :

Peste 120 milioane euro este profitul realizat de familia Videanu dupa relocarea Titan Mar pe un teren luat de la Armata

La 10 ani dupa ce a preluat Marmosim prin societatea Titan Mar, familia Videanu s-a folosit de toate mijloacele si toti „prietenii“ pentru a valorifica activele acesteia si a trece la lichidare imobiliara. Pas cu pas, Titan Mar se muta pe un teren al armatei, cumparat dubios prin complicitatea functionarilor Primariei Chiajna. Constructia este realizata de firma cuplului de afaceri Creteanu-Popoviciu, realizatorii proiectului Baneasa Rezidential pe terenul USAMV, cu infrastructura Primariei Bucuresti.
Sfarsitul mandatului de primar al lui Adriean Videanu coincide cu un nou si foarte profitabil inceput al companiei pe care o patroneaza familia sa: Titan Mar se relocheaza pe un teren de 8,6 hectare pe soseaua de centura a Capitalei, beneficiul acestei „miscari strategice“ ajungand la peste 120 milioane euro.

Desigur, n-ar fi nimic spectaculos daca terenul pe care Titan Mar isi muta sediul nu ar fi apartinut armatei, trecand ulterior in proprietatea societatii patronate de primar prin mai multe „manevre civile“.
Printr-o Hotarare de Guvern a cabinetului Nastase, din noiembrie 2004, un teren ce apartinea armatei a fost trecut de la MApN in domeniul public al comunei Chiajna. Reprezentantii Primariei Chiajna au emis o hotarare de consiliu si au scos terenul la vanzare desi, potrivit legii, singura procedura aplicabila era concesionarea terenului.
Proiectarea noului sediu si obtinerea autorizatiilor au luat ceva timp, astfel ca lucrarile au inceput doar in luna iulie a anului 2007. Constructorul nu putea sa fie, evident, decat din paleta de relatii a primarului: firma Comnord SA, pozitionata in zona de influenta a omului de „afaceri“ Gabriel Aurel Popoviciu (alias Puiu Popoviciu) si patronata de Sorin Creteanu.
Relocarea fabricii din centrul Bucurestiului pe centura poate fi prezentata schematic cam asa: Titan Mar pleaca din Calea 13 Septembrie, unde are 6 hectare, cu o valoare de 2.000 euro/mp, si ajunge pe centura ocolitoare a orasului, unde are 8,6 hectare - dupa ce a cumparat poligonul Domnesti de la Primaria Chiajna, in august 2005, la o valoare de 83 euro/mp.

Titan Mar a lichidat „marfarele“

Ajuns in fotoliul de primar, Adriean Videanu si-a manifestat primele intentii de a reduce „caracterul industrial“ al perimetrului ocupat de Titan Mar inca din anul 2006, cand a luat la ochi linia ferata ce trecea pe terenul firmei din Calea 13 Septembrie. In sedinta Consiliului General al Municipiului Bucuresti din luna noiembrie 2006, primarul a propus din senin dezafectarea unor linii aflate pe domeniul public. In lista inaintata consilierilor se afla si linia din Calea 13 Septembrie, care afecta peste 2.000 mp din terenul familiei Videanu. „Avand in vedere expunerea de motive a Primarului General al municipiului Bucuresti si raportul Directiei Transporturi, Drumuri, Sistematizarea Circulatiei..., Consiliul General al Municipiului Bucuresti hotaraste: Art. 1: Se aproba dezafectarea unor linii de cale ferata amplasate pe teritoriul municipiului Bucuresti prezentate in anexa ce face parte integranta din prezenta hotarare si transmiterea catre Ministerul Transporturilor, respectiv Compania Nationala CFR SA, a propunerii de dezafectare. Art. 2: Dezafectarea efectiva va avea loc dupa obtinerea acordului beneficiarului liniei de cale ferata sau respectiv rezilierea contractului de prestari servicii intre CFR si acea societate acolo unde exista contract...“, se arata in hotararea luata dupa proiectul primarului Videanu.
Firma la care sunt actionari Adriean Videanu si sotia sa nu a mai asteptat finalizarea demersurilor necesare pentru rezilierea contractelor cu societatile care erau deservite de linia ferata, nici aprobarea CFR si a trecut la lichidarea liniei. In vara anului trecut, Directia Tehnica din cadrul CFR SA a efectuat un control, la sesizarea a doua societati comerciale care aveau contract pentru transport pe aceasta cale ferata, si a constatat, intr-un proces-verbal, cum au desfiintat angajatii Titan Mar accesul feroviar fara nicio aprobare din partea societatii de transport CFR. „Comisia deplasata pe teren a constatat urmatoarele: linia ferata industriala colectoare Antestatia Cotroceni - Rahova este pe teren pana la calcaiul schimbatorului de racord SC ... S.A. de unde a fost sectionat prin taiere cu flacara oxi acetilenica de SC Titan Mar SA pana la Calea 13 Septembrie. Mentionam ca desfiintarea liniei colectoare s-a efectuat fara aprobarea CFR si a Ordonantei 60/ 2004“, se arata in procesul-verbal intocmit de comisia de la CFR.
In luna noiembrie 2006, inainte ca Primaria sa emita hotararea de desfiintare a liniei ferate, Politia Transporturi Feroviare (TF) a mai intocmit un proces-verbal in care arata ca Titan Mar a taiat linia si a imprejmuit zona cu gard, desi CFR are acolo incheiate contracte de transport cu doua societati, cu una dintre acestea chiar pana in 2010. Dar ce valoare imobiliara ar mai avea un teren pe care trece „marfarul“ in miezul noptii!?

Mutarea ilegala pe terenul armatei

La sfarsitul anului 2004, inainte de alegeri, cabinetul Nastase a aprobat transferul unui teren cu suprafata totala de 8,688 hectare de la Ministerul Apararii Nationale in domeniul public al comunei Chiajna si in administrarea Consiliului Local. Terenul, cunoscut si ca „depozitele Domnesti“, se afla pe linia de centura, la limita comunelor Chiajna si Domnesti. Consiliul Local a facut foarte repede planul de bataie si, in august 2005, a trecut la licitatie. Cumparatorul? Firma primarului Adriean Videanu. „Terenul specificat in adresa trimisa de dumneavoastra, respectiv 86,886 mp, a fost scos in totalitate la licitatie spre vanzare, conform Hotararii Consiliului Local al comunei Chiajna nr. 34 din 3 august 2005. Societatile care au participat la licitatie au fost: SC SYD Consult SRL, SC Modern Construct SRL si SC Titan Mar SA. Societatea comerciala castigatoare a fost SC Titan Mar SA la pretul de 262.500.000.000 lei (n.r. - lei vechi)“,arata conducerea Primariei Chiajna.
Totusi, potrivit agentilor companiei Neocasa, la inceputul anului 2005 preturile zonei erau de maximum 20 euro/mp. E greu de explicat aceasta diferenta si, credem noi, ar fi interesant de vazut de ce ar fi platit o firma mai mult decat pretul pietei pentru a intra in posesia terenului.

„E pamantul meu, pot sa-i dau foc“

Primarul din Chiajna nu se prea intelege cu legea si de aceea se axeaza mai mult pe fotbal, din moment ce are biroul la stadion. Pentru Mircea Minea, edilul comunei, terenul primit cadou de la MApN poate fi exploatat dupa bunul plac. Intrebat daca stie ca nu are voie sa vanda acest teren, ci doar sa-l concesioneze, in schimbul unei redevente lunare, primarul a raspuns sec: „E pamantul meu... daca vreau, pot sa-i dau foc“. Din discutia cu „edilul“ din Chiajna n-am putut deduce decat ca acesta nu are nicio legatura cu legalitatea actiunilor desfasurate atunci. „L-am dat cu 7 milioane de euro. Care e treaba dumneavoastra? Am facut bani pentru dezvoltarea comunei... pentru canalizare, pentru oameni. Este o investitie foarte profitabila pentru noi... sunt bani la buget. Cel mai bine este sa vorbim peste trei luni (n.r. - dupa alegeri), poate atunci am timp sa discutam. Ce sa mai tot faca armata cu terenurile? Parca numai la noi a dat armata teren... si asa nu am ce face la cazarma“, explica primarul Mircea Minea. Juristii sunt de alta parere si spun ca un teren din domeniul public este inalienabil, iar contractul de vanzare-cumparare poate fi anulat de drept. „Din punct de vedere legal, un teren aflat in domeniul public al unei localitati nu poate fi scos la vanzare, ci doar concesionat. Actiunea de vanzare este nula daca terenul nu se afla in domeniul privat al localitatii“, explica juristii de la Urban si Asociatii.

Pentru ca intregul peisaj al afacerii familiei Videanu sa fie complet, nu putea lipsi si un constructor „competent“. Probabil acesta a fost criteriul prin care firma Titan Mar a ales ca societatea Comnord SA sa fie antreprenorul general. Potrivit declaratiilor conducerii Titan Mar, la data anuntului relocarii, adica la mijlocul anului 2007, valoarea investitiei era estimata la 5,5-6 milioane euro.
Comnord SA este societatea detinuta de omul de afaceri Sorin Creteanu si un off-shore, Naveco Limited, despre care se vorbeste in cercurile oamenilor de afaceri ca apartine lui Gabriel Popoviciu. Filiera este deja renumita dupa tunurile date in cele mai mari proiecte imobiliare din Romania. Triada Popoviciu-Creteanu-Videanu este deja arhicunoscuta din megaproiectul Baneasa Rezidential, un cartier de lux construit de firme la care familiile Popoviciu si Creteanu sunt asociati, iar primarul a facut demersurile pentru finalizarea infrastructurii, in valoare de 16,6 milioane euro. Un alt proiect controversat realizat in inima Bucurestiului de celebrii asociati Creteanu-Popoviciu este megasediul de birouri din Calea Victoriei, realizate de Imopost Developments, societate la care actionari principali sunt Comnord SA, Posta Romana si Procema, unde actionar majoritar este familia Creteanu.Directorul general al companiei Titan Mar, Gheorghe Pogea, a precizat pentru SFin ca Adriean Videanu a fost un om de afaceri si a cumparat o societate fara a sti ce se va intampla. „Nu este o abordare corecta. Cine stia atunci daca va creste piata imobiliara? Eu nu stiu cum au luat cei de la Chiajna terenul, daca a fost sau nu domeniul public sau... al armatei. Nu pot sa spun nimic despre asta“, a apreciat Gheorghe Pogea. Managerul Titan Mar a mai spus ca toate cheltuielile de relocare, fara a lua in calcul terenul, se ridica la aproape sase milioane euro.
„Costul relocarii (valoarea investitiei plus cheltuielile de relocare) este estimat la circa 6 milioane de euro, iar in ceea ce priveste constructorul ales pentru realizarea investitiei, raspunsul este simplu: Comnord SA a avut cea mai buna oferta dintre toate companiile care au prezentat raspuns la solicitarile noastre“, a mai precizat Gheorghe Pogea.

Primarul spune ca nu a favorizat cartierul Baneasa

Reprezentantii primarului general au incercat sa ne convinga de utilitatea proiectelor din zona Baneasa si neimplicarea Primariei Capitalei in acest proiect punandu-ne la dispozitie lista cu toate proiectele de infrastructura. Din nefericire, toata lista arata cum alte zone de locuinte nu au canalizare de peste 20-30 de ani, iar lucrarile ori nu au inceput, ori nu s-au finalizat, in vreme ce cartierul Baneasa Rezidential este un lux general cu retele pe bani publici.
„Realizarea infrastructurii in zona la care faceti referire in solicitarea dumneavoastra face parte din proiectul «Extindere si reabilitare retea alimentare cu apa si canalizare aferenta sectoarelor 1 si 6». Proiectul este finantat de Primaria Sectorului 1, Primaria Sectorului 6 si Banca Mondiala (printr-un imprumut acordat Ministerului Mediului, negociat in cadrul Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana). In proiect sunt incluse urmatoarele zone: Zona de Nord a Bucurestiului, Giulesti Sarbi, Straulesti, Vatra Noua, Chitila Triaj. Pentru o completa informare a cititorilor, va informam ca PMB are in derulare, in diferite stadii, urmatoarele proiecte...“. Si urmeaza o lista a lucrarilor de extindere a retelelor de apa si canalizare in mai multe zone din Bucuresti. „In ceea ce priveste relocarea fabricii Titan Mar, conducerea societatii este cea in masura sa va raspunda“, se arata intr-o adresa primita de la cabinetul primarului Adriean Videanu.
Documentul nu explica insa in niciun fel cum capatase prioritate proiectul privat din Baneasa, dezvoltat de companii ce facusera profituri de multe zeci de milioane de euro in anii anteriori, iar alte lucrari, din zonele sarace ale Capitalei, au ramas in asteptare.

Retrospectiva turnurilor şi parcurilor distruse pe mandatul lui Videanu

Mandatul lui Adriean Videanu la Bucureşti a fost presărat cu scandaluri legate de distrugerea spaţiilor verzi şi contruirea unor turnuri în centrul istoric al oraşului.

Parcul Bordei a fost salvat, două hectare din parcul Tineretului condamnate la betonare

S-a aprobat construirea unui turn de 29 de etaje pe Calea Floreasca, iar Cişmigiul a scăpat de 4 turnuri de 30 de etaje.

Ştrandul Tineretului, salvat de Ordonanţă

S-a început cu „Ştrandul Tineretului”. În 2005, Videanu a pus pe ordinea de zi a Consiliului General un Plan Urbanistic Zonal care permitea ridicarea unei construcţii de peste 100 de metri, pe spaţiu verde, în interiorul Ştrandului Tineretului. Asta în condiţiile în care acest proiect nu avea avizul obligatoriu al Comisiei tehnice de urbanism. Consilierii municipali l-au aprobat fără rezerve, la pachet cu alte proiecte. Întâmplător sau nu, în spatele acestui proiect se află omul de afaceri Puiu Popoviciu. Mai mult, deşi acest PUZ-a fost aprobat ilegal, prefectul Bucureştiului la acea dată, Mioara Mantale, nu a atacat în instanţă hotărârea de consiliu, aceasta rămânând în vigoare până astăzi. Dacă ştrandul Tineretului a rămas întreg, acest lucru se datorează Ordonanţei care interzice distrugerea spaţiilor verzi, Popoviciu nemaiputând obţine autorizaţie de construire.

Un petec de pământ – un bloc de 18 etaje

Un alt scandal important în care a fost implicat Videanu şi care este copia trasă la indigo a scandalului Ştandul Tineretului este legat de un părculeţ aflat la intersecţia bulevardul Lacul Tei cu Barbu Văcărescu, chiar lângă parcul Circului. Aici, Consiliul General a aprobat construirea unui bloc de 18 etaje, deşi Comisia tehnică de urbanism nu a avizat proiectul. Ulterior, când s-a aprobat construirea parcajului subteran de la Parcul Circului, a primit şi acest proiect aviz favorabil.

Parcul IOR minus 12 hectare

De asemenea, Videanu a pus în posesie prin Legea 10, în mai 2005, o suprafaţă de 12 hectare din parcul Alexandru Ioan Cuza (fost IOR), suprafaţă cuprinsă între bulevardul Constantin Brâncuşi, bulevardul Nicolae Grigorescu, strada Liviu Rebreanu şi biserica de lemn din parc. Asta în ciuda faptului că exista o hotărâre de Consiliu general din 2004 prin care această suprafaţă este inclusă în parcul Alexandru Ioan Cuza, domeniu public.

Adio Pisaca Dornei

Tot în mandatul lui Videanu, Consiliul General a aprobat distrugerea parcului Prisaca Dornei, unde acum se construieşte un cartier de vile.

Combinaţii în Parcul Tineretului

A urmat Pracul Tineretului. Consilierii municipali au aprobat pe ultima sută de metri schimbul de terenuri dintre municipalitate şi Mărioara Micşuneanu, aceasta din urmă primind în locul terenului din mijlocul parcului o suprafaţă echivalentă de 20.000 metri pătraţi la periferia acestuia, dar tot pe spaţiu verde. Consilierii au fost obligaţi de instanţă să voteze acest schimb deoarece aceeaşi judecătoare care i-a aprobat lui Costică Constanda să construiască blocuri cu 4 etaje în parcul Bordei, a dat o hotărâre definitivă şi irevocabilă în acest sens. O mare parte din vină o poar¬tă însă şi Consiliul General, deoarece în 2005 a aprobat un proiect de hotărâre prin care se aloca pentru despăgubirea persoanelor care aveau fâşii de teren în mijlocul parcului un teren tot în parc.

Super-scandalul Bordei

Cel mai mediatizat a fost scandalul „Parcul Bordei”, unde omul de afaceri Costică Constanda trebuia să construiască blocuri cu patru etaje, după ce a învins în instanţă Consiliul General, care nu îi aproba PUZ-ul. La acest proiect, Videanu are însă o bilă albă deoarece a negociat cu Constanda şi i-a dat la schimb acestuia o suprafaţă echivalentă în satul Francez, salvând astfel parcul. Tot o bilă albă, Videanu mai are şi pentru scandalul Piaţa Revoluţiei, unde arhitectul Viorel Hurduc, şeful Comisiei de urbanism, vroia să construiască un turn de 30 de metri şi să reconfigureze piaţa. Deşi proiectul trebuia să intre în dezbatere publică, după scandalul apărut în presă, Videanu a renunţat la acest proiect.

Turnuri aprobate

Pe mandatul primarului Videanu, în Capitală s-au aprobat următoarele construcţii înalte: un turn de 29 de etaje pe Calea Floreasca, unul de 20 de etaje pe bulevardul Expoziţiei şi unul de 27 pe bulevardul Poligrafiei. De asemenea, samsarii imobiliari au pus gând rău Parcului Cişmigiu, lângă care doreau să se construiască patru turnuri de 30 de etaje. Datorită articolelor apărute în ziarul Gândul, până la urmă investitorii s-au mulţumit cu un bloc de 14 etaje. De asemenea, s-au dorit câteva turnuri şi în coasta Parcului Floreasca, dar proiectul nu a fost avizat de Comisia tehnică de urbanism.

Alte zone ameninţate de clădiri înalte sunt bulevardul Mircea Vodă, strada Nerva Traian, bulevardu Corneliu Coposu, unde Căşuneanu vrea un turn de 30 de etaje, şi Calea Văcăreşti.

Două proiecte salvatoare rămân blocate

Primarul Videanu împreună cu Consiliul general au blocat două proiecte care sunt de o importanţă vitală pentru oraş. Unul dintre ele, dacă ar fi aprobat, nu ar mai permite construirea pe spaţiile verzi care nu sunt „trecute cu verde în PUG” şi prin urmare nu pot fi protejate de Ordonanţa care protejează spaţiile verzi. Al doilea proiect important ar proteja casele vechi şi importante din punct de vedere arhitectural şi istoric, care nu sunt trecute pe lista monumentelor. În ultimii ani, investitorii şi-au făcut un obicei din a cumpăra imobile vechi din centrul oraşului, a le demola şi a ridica în locul lor un bloc.

Exista si zone de interes in Capitala 

Fostul primar al Bucureştiului a încercat să facă exproprieri ilegale

Videanu, cercetat penal

Fostul primar general al Capitalei Adriean Videanu şi Gheorghe Udrişte, în prezent directorul Metrorex, au încercat să demoleze abuziv, în 2006, mai multe monumente istorice din centrul Bucureştiului, zonă în care metrul pătrat de teren era preţuit cu miile de euro. Ei au încercat să exproprieze, ilegal, mai mulţi proprietari de case-monument istoric, folosindu-se de o hotărâre de consiliu care nu făcea nici o referire la casele în cauză. Videanu şi Udrişte sunt cercetaţi penal pentru abuz în serviciu, fals şi uz de fals.

Hoţia a început în luna iulie a anului 2006, când Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat o hotărâre privind declararea de utilitate publică a lucrărilor pentru „regularizarea traseului Bulevardului Tudor Vladimirescu, între Strada Cedrilor şi Calea Moşilor“. Scopul declarării obiectivului de utilitate publică, cel de a se putea expropria proprietăţile de pe laturile bulevardului, le-a servit ca pretext primarului general Adriean Videanu şi lui Gheorghe Udrişte (fostul director al Direcţiei Transporturi din primărie) pentru a expropria şi clădiri ale căror adrese nu erau menţionate în hotărâre, dar prezentau un interes imobiliar deosebit. În acest scop, cei doi edili au „traversat“ intersecţia Bulevardului Vladimirescu cu Strada George Coşbuc şi Calea Rahovei şi au depus înştiinţări de expropriere în cutiile poştale ale unor proprietari de pe Coşbuc sau Odoarei (strada din prelungirea Bulevardului Tudor Vladimirescu) care nu aveau nici în clin, nici în mânecă cu textul hotărârii Consiliului General.

Proprietarii caselor au realizat repede că exproprierea este ilegală, chiar banditească, şi au dat în judecată Primăria Capitalei.  

După ce instanţele le-au dat dreptate proprietarilor, declarând ilegale acţiunile de expropriere, echipa Videanu-Udrişte s-a repliat şi a început să trimită adrese prin care îşi anunţa fostele victime că retrage notificările de expropriere. În fond, a fost doar o tentativă, penibilă, de a şterge urmele infracţiunilor, deoarece Videanu nu putea „renunţa“ la expropriere decât printr-o altă hotărâre de consiliu general. Faptul că nu au avut în spate o astfel de hotărâre este încă o dovadă că prima hotărâre de consiliu, de care se folosiseră Videanu şi Udrişte, nu prevedea exproprierea caselor pe care puseseră ochii cei doi.

Monumente demolate pentru „spaţii verzi“

Dispreţul faţă de lege al celor doi „edili“ este cu atât mai evident cu cât unele dintre casele pe care au vrut să le pună la pământ sunt monumente istorice, a căror expropriere nu poate fi făcută decât prin lege, nicidecum printr-o hotărâre de consiliu general, fapt constatat şi de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti. Demn de menţionat este faptul că pretextul pentru care trebuiau demolate clădirile de pe Odoarei era cel de lărgire a străzii cât să încapă pe mijloc un spaţiu verde.

„Mi-au spus că tot mă vor scoate din casă“

 

Octavian Cârstea, proprietarul unuia dintre imobilele-monument istoric pe care Videanu şi Udrişte doreau să le distrugă, ne-a relatat cum a fost la un pas de a-şi pierde proprietatea: „În viaţa mea n-am văzut atâta înverşunare răuvoitoare şi atâta obtuzitate din partea unor funcţionari publici. Mi-au spus că pot face orice, că tot mă vor scoate din casă. Ulterior, conform unor semnale pe care le-am primit, am înţeles şi de unde venea această înverşunare de a dărâma, cu orice preţ, chiar penal, un monument istoric. Este posibil chiar ca perseverenţa lor să fi avut la bază intenţia de a construi, ulterior, un mare imobil de birouri, totul sub masca unei demolări pentru o falsă necesitate publică“.

 

Videanu penal

 

Conform ordonanţei din 26 iunie a.c., dată în dosarul nr. 253/P/ 2007 de procurorul Anca Resmeliţă, din cadrul Secţiei de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie a DNA, Adriean Videanu şi Gheorghe Udrişte, omul de încredere al acestuia, dar în primul rând al lui Băsescu, au fost trimişi pentru cercetare penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Conform aceluiaşi document, cei doi înalţi funcţionari sunt cercetaţi de procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică „pentru infracţiunile prevăzute de art. 246 din Codul penal, art. 289 din Codul penal şi art. 291 din Codul penal“. Concret, cei doi vor trebui să răspundă pentru: „Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor - Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani“ (art. 246 Cod penal), „Falsul intelectual - Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani“ (art. 289 Cod penal) şi „Uzul de fals - Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani când înscrisul este oficial (...)“ (art. 291 Cod penal).

Videanu si Udriste sunt cercetati acum pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual si uz de fals de catre procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Acestia au preluat dosarul celor doi, dupa ce DNA i-a scos de sub urmarirea penala pentru fapte de coruptie pentru ca nu s-au gasit "indicii privind obtinerea unor avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale de catre numitii Videanu Adriean si Udriste Gheorghe".

 

ACUZAŢII. Aproape o treime din dispoziţiile privind retrocedarea unor imobile din Bucureşti emise, din 2007 şi până la finele anului trecut, de edilul şef al Capitalei, Sorin Oprescu, şi de predecesorul său, Adriean Videanu, conţin „aspecte nelegale”.

Aşa a precizat, prefectul Capitalei, Mihail Atănăsoaiei, care a returnat primăriei o parte dintre dosarele „vizate”, în timp ce a cerut în instanţă anularea altora.

„Din 2.111 dosare în care s-au emis decizii din 2007 şi până în prezent, 673 au fost returnate Primăriei Municipiului Bucureşti pentru că au fost identificate aspecte de nelegalitate, iar în cazul a 71 de dosare s-au făcut acţiuni în Contencios Administrativ pentru anularea Dispoziţiilor”, a subliniat prefectul.

 

AIM in data de 06.11.2009, dezvaluia afacerile dubioase ale CLANULUI  NEGOITA - VIDEANU

 

In decembrie 2009 o noua numire in functie dubioasa :

 

Octavian Graure este noul director al Complexului Energetic (CE) Turceni. Acesta ocupa până la preluarea şefiei CE Turceni postul de director al Direcţiei buget financiar-contabilitate şi l-a înlocuit în funcţie pe Marian Motocu, al cărui mandat interimar pe trei luni expirase la jumătatea lunii decembrie. Motocu va conduce Direcţia Energie în cadrul Complexului Energetic Turceni. Numirea noului director general al CE Turceni a fost făcută la sfârşitul săptămânii trecute prin ordin al ministrului Adriean Videanu. De când Ionel Manţog şi-a pierdut scaunul de director general la Turceni, la şefia complexului a început o adevărată „rotire de cadre“. Liderul PD-L Gorj, Ionel Manţog, a fost înlocuit de Eugen Tunaru, dispărut subit de pe post, din cauza unor neînţelegeri cu pedelistul-şef.
Lui Tunaru i-a urmat timp de trei luni Marian Motocu, pentru ca şi acesta din urmă să nu aibă viaţă lungă în fruntea Complexului, mandatul său fiind preluat de proaspăt instalatul Octavian Graure. Singura constantă în conducerea Complexului Energetic Turceni în mandatele celor trei şefi este Ionel Manţog, care, de când nu mai e director general, face jocurile de pe postul de director economic, dată fiind şi relaţia apropiată pe care o are cu ministrul economiei, Adriean Videanu. De altfel, liderul democrat-liberalilor gorjeni i-a fost consilier ministrului, dar pentru o scurtă perioadă de timp. .

 

Un penal, pus în funcţie de Videanu

 

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, îşi numeşte oamenii de încredere în Adunarea Generală a Acţionarilor la Complexul Energetic Rovinari. Recent, Videanu a trimis o notificare prin care aducea la cunoştinţă instituţiei că Dan Gavrilescu, preşedintele organizaţiei de tineret a PD-L Gorj, un om cu probleme penale, şi Iustin Moţa, vicepreşedintele PD-L Gorj, sunt reprezentanţii ministerului în conducerea entităţii energetice.

 

Ministerul Economiei a trimis recent o înştiinţare Registrului Comerţului prin care aducea la cunoştinţă faptul că noii reprezentanţi în Adunarea Generală a Acţionarilor la Complexul Energetic Rovinari din partea ministerului sunt Dan Gavrilescu şi Iustin Moţa.

Cei doi sunt tineri înregimentaţi politic, Gavrilescu fiind preşedintele organizaţiei deTineret a PD-L Gorj şi secretar executiv al organizaţiei naţionale, iar Moţa, vicepreşedinte al PD-L Gorj. Tânărul conducător de organizaţie este un vechi cunoscător al ilegalităţilor comise din bani publici. Pe numele său se află două dosare penale, unul în care a fost trimis în judecată de procurorii DNA, unde se regăsesc acte de corupţie prin care a prejudiciat Complexul Energetic Turceni cu 5 milioane de euro şi unul recent "căpătat" la alegerile prezidenţiale din primul tur de scrutin.

Dosarul penal, criteriu de promovare!

Aşadar, cele două dosare nu l-au îm-piedicat pe Adrian Videanu să-l numească reprezentantul ministerului în AGA de la Rovinari. Începem cu dosarul recent care se află pe rolul Parchetului Curţii de Apel din Craiova pentru fraude electorale. Acesta împreună cu socrul său au fost prinşi de poliţişti la 22 noiembrie în timp ce se aflau în faţa unei secţii de votare din Tismana, având asupra lor copii ale listelor permanente cu alegătorii. Astfel, oamenii care veneau la vot erau notaţi pe lista democrat-liberalilor. Poliţiştii le-au întocmit dosarele penale care vor fi soluţionate de procurorii Curţii din Craiova.

Cel de-al doilea dosar se află deja pe rolul Tribunalului Sibiu, unde de câţiva ani se judecă pentru fapte de corupţie. Procurorii anticorupţie l-au acuzat că în vremea când a fost director comercial la Complexul Energetic Turceni a prejudiciat unitatea, împreună cu alţi directori, cu 5 milioane de euro prin faptul că a decis înlocuirea transportului de cărbune pe calea ferată cu cel rutier. Firmele în favoarea căreia a decis să dea banii entităţii energetice, fără licitaţie, aparţineau fiicelor sindicalistului Marin Condescu şi rudelor lui Ionel Manţog.

Postelnicu. Nepotul "de aur", asociatul lui Videanu

Tiberiu Bica Postelnicu are o avere de aproximativ 50 de milioane de dolari si este asociat in nu mai putin de 35 de companii din Romania. E nepotul ultimului ministru de interne, fost sef al Securitatii, Tudor Postelnicu. Detine opt la suta din Romanian International Bank, controlata de familia Roberts, proprietarul Merchant Bank of California.


Nepotul "de aur" este si partener al primarului Capitalei, Adriean Videanu. Cei doi au cate un sfert din Equity Invest SA, care se ocupa de intermedieri financiare.

AIM a scris acum cateva zile : Scandalul Rosia Montana: un ungur ferm mai bun decat un roman videan?

 

Roşia Montană, devastată pentru un profit iluzoriu

 

Ministrul Adriean Videanu intenţionează să demareze controversatul proiect Roşia Montană, ceea ce echivalează cu un dezastru ecologic de proporţii. În acelaşi timp vor fi distruse vestigii istorice inestimabile, contra unui profit iluzoriu. Partenerii canadieni ai statului, care vor lua caimacul afacerii, exercită presiuni inclusiv prin mass-media ca proiectul aurifer să înceapă cât mai curând, argumentând că afacerea este profitabilă pentru toată lumea

Conform estimărilor, din Munţii Apuseni ar urma să fie extrase, timp de 16 ani, circa 300 de tone de aur şi 1.400 de tone de argint, în valoare de 10 miliarde de euro. Din această sumă, statului român îi revine un indice de 19,31%, respectiv un total de 1,93 miliarde de euro în 16 ani sau aproximativ 161 de milioane de euro pe an. E drept, aspectul investiţional rămâne în sarcina partenerilor canadieni, dar aceştia vor plăti pentru exploatare doar o redevenţă simbolică, de 2%. Dintr-o evaluare simplă se poate observa că potul cel mare nu va fi încasat în nici un caz de ţara noastră.          

Asta deoarece cheltuielile de exploatare sunt estimate la 2,2 miliarde de dolari, ceea ce denotă că profitul canadienilor de la SC Roşia Montană Gold Corporation SA (RMGC) se va situa la peste 6 miliarde de euro.

Declaraţii hazardate

Cum în ultima lună cotaţia internaţională a aurului a crescut substanţial, Videanu a ajuns la concluzia - după cum a declarat presei - că se impune „demararea cât mai rapidă a proiectului Roşia Montană, pentru că piaţa aurului favorizează asemenea proiecte“. Ceva mai circumspect, în timpul campaniei electorale, preşedintele Traian Băsescu a apreciat că nu se poate pronunţa în privinţa oportunităţii exploatării Munţilor Apuseni până la finalizarea unor studii de specialitate aflate în plină desfăşurare. De asemenea, a susţinut că nu va influenţa politic această decizie. Intenţiile lui Adriean Videanu sunt cu atât mai hazardate cu cât PD-L urmează să danseze alături de UDMR în actuala guvernare. Iar ministerele Mediului şi al Culturii, conform protocolului dintre cele două formaţiuni politice, vor avea conducători din partea acestei formaţiuni politice, care se opune vehement proiectului aurifer din Munţii Apuseni. La fel ca şi ţara vecină Ungaria, care se teme că exploatarea cu cianuri a metalelor preţioase de la Roşia Montană poate otrăvi râurile maghiare.

Cianurile vor devasta ireversibil mediul înconjurător

Reprezentanţii RMGC au o explicaţie foarte simplă în privinţa metodei de exploatare a zăcământului din Apuseni, cu o tehnologie bazată pe cianuri: cheltuielile sunt cele mai mici. Desigur, în privinţa impactului ecologic de proporţii omit să se pronunţe, vorbind doar despre câştigul ce va reveni ţării noastre. Care câştig am arătat în jurul cărei valori se va situa. De asemenea, canadienilor puţin le pasă că vor distruge vechile galerii de exploatări miniere dacice şi romane din zonă, care marchează începuturile mineritului pe teritoriul ţării noastre, având un important potenţial turistic. Motiv din cauza căruia şi Elena Udrea, care promovează această ramură economică, ar trebui să se opună din răsputeri ca Munţii Apuseni să nu fie devastaţi.

Un alt aspect agravant al acestei afaceri murdare şi păguboase constă în exproprierea şi strămutarea a circa 1.000 de familii din zonă, a zece biserici, a 12 cimitire şi a centrului istoric, inclusiv un mausoleu din secolului al II-lea d.H., prin descărcarea de sarcină arheologică.

După luni întregi de tăcere a autorităţilor în cazul exploatării de aur Roşia Montană, ministrul economiei, Adriean Videanu, a declarat că acest proiect va fi inclus în programul de guvernare şi trebuie să înceapă cât mai repede, cu actualul investitor, compania canadiană Gabriel Resources.

„Vreau pornirea acestui proiect cât mai curând posibil”, a spus Videanu. Chiar dacă nu a dat detalii, una dintre explicaţiile acestui interes ar putea fi banii pe care statul speră să-i câştige la buget, profitând de cotaţia în creştere a aurului. Şi preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că este „un adept al extragerii acestor resurse”, adăugând că România are nevoie de ele.

Câştigul statului, o incertitudine

Dacă statul va lua decizia politică de a da drumul acestui proiect, este de văzut totuşi cât va câştiga din afacere. Preţul aurului a urcat puternic în ultimii ani, ajungând de la circa 280 de dolari pe uncie în 2000 la peste 1.100 de dolari, anul acesta.

Un calcul recent al EVZ arată că zăcământul de la Roşia Montană valorează în prezent circa 9,5 miliarde de dolari. Pe de altă parte, cotaţiile sunt speculative şi nimeni nu poate garanta, de pildă, care va fi valoarea aurului peste 10 ani.

La o cotaţie medie de 900 de dolari pe uncie luată în calcul de Gabriel Resources, statul va câştiga din proiect circa 4 miliarde de dolari, direct sau indirect, potrivit firmei canadiene. Din această sumă, la bugetul de stat ar urma să intre - sub formă de dividende, redevenţe, taxe şi impozite - 1,8 miliarde de dolari. Diferenţa de 2,2 miliarde dolari o reprezintă banii daţi pe salariile muncitorilor, cheltuielile cu furnizorii etc.

Exploatarea se va întinde pe 16 ani, aşadar beneficiile totale se ridică la 250 de milioane de dolari anual. Dacă valoarea dividendelor ce urmează să le încaseze statul este incertă, rede venţele promise pentru cei 16 ani de exploatare ar fi de 299 de milioane de dolari.

Statul, un minoritar în afacere

Potrivit datelor primite de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), licenţa de exploatare a minereurilor auro-argintifere pentru perimetrul Roşia Montană, considerat a fi cel mai mare din Europa, a fost acordată în 1999, prin negociere directă, Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest SA (fostă Regia Autonomă a Cuprului Deva).
În 2000, licenţa este transferată firmei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), în care 80% din acţiuni sunt deţinute de compania canadiană Gabriel Resources, înfiinţată de controversatul om de afaceri Frank Timiş.
Licenţa a fost acordată pentru 20 de ani, cu dreptul de prelungire pentru perioade succesive de câte cinci ani. Aşadar, dacă statul controla iniţial afacerea, acum mai are doar 19,3% din proiect, acesta fiind pachetul de acţiuni deţinut de Minvest Deva la RMGC.
Potrivit evaluărilor, din zăcământul de la Roşia Montană pot fi extrase în total circa 8 milioane de uncii de aur, la care se adaugă alte 29 de milioane de uncii de argint.
Investiţiile efectuate până în prezent se ridică la aproape 400 de milioane de dolari. Pentru demararea proiectului mai sunt necesare aproximativ 900 de milioane de dolari.

Despre Ministrul Economiei Adriean Videanu s-ar putea scrie sute de pagini.Dar o sa incheiem acest dosar cu un articol al AIM al carui titlu il caracterizeaza perfect :

Videanu sufla vant,dar culege EURO !

Abia ce am prezentat Strategia energetica a Romaniei pana in 2022, din care rezulta ca resursele de titei si gaze naturale sunt limitate, sfarsindu-se in 14 ani din subsolul nostru, romanii fiind nevoiti sa caute solutii alternative, eventual nucleare, ca Adriean Videanu, ministrul Economiei si Energiei a si sarit sa confirme acest fapt.

Numai ca Videanu nu era cu gandul nici la varianta nucleara, nici la pilele de combustie cu hidrogen sulfurat din Marea Neagra, ci avea in vedere, chiar daca n-a spus-o, energia eoliana. Agentia a mai atras atentia acestui fapt cand s-au comasat ministerul Economiei cu cel al Energiei. Videanu, ca si o parte a nomenclaturii PDL, a cumparat prin interpusi mari suprafete de terenuri in Dobrogea si la nord de Dunare, exact in zonele unde urmeaza sa fie amplasate centralele eoliene. In plus, cu o saptamana inaintea investirii guvernului Boc IV, in Parlament s-a dezbatut o lege pentru amplasarea centralelor. Interesul ministrului e unul evident: castigul de pe urma exproprierii acestor terenuri. Iar graba e mare, se prevede ca pana in 2015 Romania sa ajunga din urma Bulgaria in acest domeniu.

Cu Videanu la Ministerul Economiei........cam greu !

 Octavian Cârstea, proprietarul unuia dintre imobilele-monument istoric pe care Videanu şi Udrişte doreau să le distrugă, ne-a relatat cum a fost la un pas de a-şi pierde proprietatea: „În viaţa mea n-am văzut atâta înverşunare răuvoitoare şi atâta obtuzitate din partea unor funcţionari publici. Mi-au spus că pot face orice, că tot mă vor scoate din casă. Ulterior, conform unor semnale pe care le-am primit, am înţeles şi de unde venea această înverşunare de a dărâma, cu orice preţ, chiar penal, un monument istoric. Este posibil chiar ca perseverenţa lor să fi avut la bază intenţia de a construi, ulterior, un mare imobil de birouri, totul sub masca unei demolări pentru o falsă necesitate publică“.

 Videanu penal

Conform ordonanţei din 26 iunie a.c., dată în dosarul nr. 253/P/ 2007 de procurorul Anca Resmeliţă, din cadrul Secţiei de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie a DNA, Adriean Videanu şi Gheorghe Udrişte, omul de încredere al acestuia, dar în primul rând al lui Băsescu, au fost trimişi pentru cercetare penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Conform aceluiaşi document, cei doi înalţi funcţionari sunt cercetaţi de procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică „pentru infracţiunile prevăzute de art. 246 din Codul penal, art. 289 din Codul penal şi art. 291 din Codul penal“. Concret, cei doi vor trebui să răspundă pentru: „Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor - Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani“ (art. 246 Cod penal), „Falsul intelectual - Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani“ (art. 289 Cod penal) şi „Uzul de fals - Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani când înscrisul este oficial (...)“ (art. 291 Cod penal). (A.I.M.)